joi, 9 mai 2019

Cai verzi pe pereti

Nu mi-au placut niciodata cartile cu printi calare pe cai albi si printese salvate.
Făt Frumos isi bate caii, Aladdin e ţigan,
Alba ca Zapada e o beţivă, Cenusăreasa o party pooper, Aurora cu crizele ei de catalepsie.

https://youtu.be/A25Ww5SRsXQ

marți, 7 mai 2019

Ay, ay, ay, ay... morena

Asa cum zicea odata ala cu chitara caruia nu ii lipseau femeile, banii si amorul, asteptarea este mama tuturor frustrarilor.
Nu il vad eu pe el un profund, cine stie unde a auzit si el si i-a picat la ţanc.
Asa ca mie acum!
Si am decis, eu cu mine, in mine, sa nu mai astept!

miercuri, 24 aprilie 2019

Poezie lo_vi_tă

Tu cel de departe,
Ce m-ai condus adesea-n buburuză,
Cand amandoi priveam spre lună si noaptea era uneori...confuză.
Tu, boss, ce ma alergai prin ceaţă, nedumerit ce stari te trec, eu te-am pierdut cumva in alta viata,
Nu mai gasesc rima.

Tu si cu muntii dimineata, cand timpul se oprea putin in loc,
Tu cu Cneaz, cu Tasha si cu...raţa,
Esti tot acolo si stai pe loc?

marți, 23 aprilie 2019

Ma poti suna de la sw, la orice ora, ca-ntotdeauna

Mi-e dor de tine toata si din putinul timp pe care tot incerc sa ti-l fur nu ma satur.
Simt ca te pierd printre amintiri si cumva eu stau pe loc in timp ce tu alegi sa mergi.
Ma simt amenintata si cumva imi e frica de toate weekend-urile, petrecerile si paharele sparte.
Sau poate ca ma simt asa doar pentru ca ma scald in ape mai agitate.
Stiu ca o sa te gasesc mereu si tu stii ca eu o sa fiu mereu.
Nu apuc niciodata sa ma satur, si as mai avea atatea de zis si tu la fel.
Si mi-am promis sa o fac lata cu tine, si am facut-o, dar nu a umplut golul prafuit de atata vreme.
Unde sunt zilele alea in care nu tineam cont ce zi e?😅
Uitam intentionat ca e, nu stiu, miercuri si ne simteam bine cat pentru un concediu de o saptamana.
Ce zici acolo, daca sunt geloasa?
Tu ce crezi?
Miroase a gelozie, nu?
Ma lasi sa fiu geloasa pe tine, te rog?
O sa te iubesc si mai mult😂
Am crescut mari si a trebuit cumva sa ne si maturizam, nu?
Eu sa devin din paranoia fara leac, (remember metrou), o femei de casa, responsabila si plina de intelepciune si rabdare, inca nu stiu daca am ajuns pana acolo, te sun mai tarziu sa iti zic..
Tu te-ai responsabilizat prea mult, lucru ce te prinde foarte bine.
Chiar daca amintirile noastre sunt vechi si prafuite, ca si cutia daruita de tine peste care am dat intamplator, eu le simt arazand in inima mea.
Te iubesc, femeie!
Nu, nu in sensul ala!

luni, 4 martie 2019

joi, 27 decembrie 2018

Las pe mâine ce pot face azi

Acum ca mai sunt doar câteva zile realizez ca a mai trecut un an.
În curând o sa împlinesc habar n-am cati ani, 32, 33 sau 34, una din cifrele astea, îmi e lene sa calculez 1985-2018.
Și Luca va împlini 5 ani, woooww, 5 ani.
Ar trebui sa îmi fac o lista cu to do pentru anul ce vine, asa m-a învățat pe mine cineva drag.
Nu am făcut niciodată, mi-ar plăcea dar nu sunt genul. Abia dacă pot tine pasul cu viata, nu mai am nevoie și de niște lucruri musai de făcut.
Nu cred ca m-ar motiva niște chestii puse pe hârtie, am nevoie de mult mai mult.
Și nici nu știu cu ce as putea sa încep.
Sa încep cu ce îmi doresc, cu ce as schimba sau cum?
Când încep? Din ianuarie sau aștept primavara? 
Adevărat, nu îmi place iarna!
Și primăvară am o grămadă de treaba, ma ridic și eu la viata ca firul de iarba, nu știu dacă am timp sa ma ocup de ceea ce vreau sa schimb și ce îmi doresc.
Pot sa amân pana vara? Vara la lăsatul serii când astept răcoarea as putea sa ma ocup de niște schimbări.
În toamna începe grădinița, am o grămadă de treaba nu știu daca am timp.
Întâlniri importante, mame disperate, educatori curioși, dosare, diagnostice, ce face, ce nu face, dacă face de ce face...
Am zis deja ca nu îmi place iarna, nu?
Am văzut și cazuri în care treaba asta cu to do-ul pentru next year a funcționat.
Cumva motivați au reușit sa bifeze câteva din lista.
Trebuie sa fac si eu o lista!
Trebuie!
📝

luni, 24 decembrie 2018

vineri, 7 decembrie 2018

Îmi sună piesa in cap cam de doua zile.
Deja mă enervează.
Leg ceva de piesa asta și nu e chiar fain sa o asculți și gândurile sa îți zboare aiurea, undeva intre două uși.
O bicicletă și multe oglinzi.
Și vocea asta enervanta, de parca știe toate câte au fost și nu vrea să spună.
Urăsc iarna!






https://youtu.be/qUsm3PCoGIE

joi, 6 decembrie 2018

YO MAMA

Naivitatea ei mă sperie uneori.
Cumva as vrea sa fie mai #miserupista, îmi spune că a obosit și că nu mai vrea nimic de la nimeni, deși așteaptă de la fiecare cate ceva.
Am obosit eu sa o știu obosita și nu mai am timp sa o ajut, sa o ascult și să o fac sa râdă.
Ii rade sufletul când îl vede pe Luca i se citește asta in ochi și nu are nevoie de cuvinte sa isi exprime acesta fericire.
Știu că jumătate din ea plânge în taină de dorul lui Sebi, nu o zice, nici nu e nevoie, se simte și orice cuvânt ar aduce mai mult amar.
Știe că viața are poteci care o vor duce înspre Sebi cumva, candva. O arde doar dorul și grija pentru el până se vor reintalni.
Luca o adora chiar daca nu poate exprima asta, el știe continente nu cum sa isi exprime fericirea.
Nici nu realizează cat este de puternică și asta mă enervează la ea, uita că a făcut față cu brio examenelor vieții și că undeva in dreptul numelui ei sta scris cu rosu: ADMIS.
Uita că tot ce a trăit a construit-o, că timpul scurs a șlefuit trupul și sufletul ei și că e omul de azi datorita trăirilor ei.
Uita uneori că toți trăim și că și pe noi ne șlefuiește viata.
Mă vrea stea, vrea sa strălucesc mereu, să fiu deasupra tuturor și se oftica când nu sunt pe cer, când mă ascund și nu vreau sa arăt nimănui că sunt și eu acolo sus.
Vrea că eu și Iri să fim puternici, cei mai puternici și se împacă greu cu eșecurile noastre.
Uneori nu înțelege că eșecurile noastre nu îi aparțin și chiar și atunci când noi am depășit momentul ea continuă să care povara.
Și de aici oboseala ei...
Clădește in jurul ei bucurie, isi consolidează pereții susținători cu amintiri și tavanul cu vise, pe jos așterne doar clipele in care viața a pus-o la încercare.
Când ajungi să pășești in casa sufletului ei te umpli de bucurie și admiratie.
E omul meu!
Omul care prețuiește clipa și sentimentele.
Omul care construieste in sufletul ei, avid după momente petrecute cu cei dragi, amintiri de pus in perete, vise de agățat pe tavan și întâmplări ce merita calcate in picioare.