asta asa ca nu am ce face, sau ca poate vreau ca toti sa stie.
parca simt nevoia sa spun.
vorbesc acum de colegi mei, cei alaturi de care imi traiesc zilele, cu care imi petrec aproape tot timpul.
sunt oamenii, pe care sunt mandra ca ii cunosc.
sunt fericita ca imi sunt alaturi.
alaturi de ei am invatat multe.
impreuna cu ei am facut multe, si le multumesc ca m-au acceptat, asa cu bune si rele.
stiu ca ne-am certat si ca ne-am mai intepat unul pe celalalt, dar imi aduc aminte ca tot alaturi de ei am baut primul metru de bere, si am mancat impreuna prima pizza cu sos foarte picant. stiu ca stiu si ei asta.
au fost perioade in care chiar nu ratam o seara. cand plecam de la munca si ne intalneam in centru la "o bere".
imi iubesc colegii.
pe dementul de boby, cu privirea lui de high, si glumele lui neintelese.
pe ion care in fiecare zi are ceva de comentat: "bai dede hai sa facem masa pentru copi, ca am vb cu doamna dana si mi-a zis ca vin in o ora, hai lasa tot ce ai de facut si hai sa facem masa..", sau: "boby iar nu te-ai barbierit?, de ce?"
monica cu oftatul ei cand aude de snitel si clatite.
mihaela care se cearta mereu cu prietenul (imaginar), la telefon.
sever care nu vreau sa se supuna ordinelor, ca nu tine de datoria lui.
gigi (desuchiatul,) care tace si inghite.
tony zbanghiul care alearga cu zmeul pe poiana, parca ar avea 3 ani, si nu ma mira deloc.
cu totii in sunt dragi, si tin la fiecare in parte, in felul meu. si stiu ca si ei tin unii la alti, ca altfel, nu am fi ramas atata timp impreuna, nu ne-am fi suportat atat unul pe celalalt.
pana si pe sefi ii iubim, si ei stiu asta.
sefu cu glumele lui, direct la tinta. il iubim cel mai mult cand vine postul ca stim ca nu mananca mult si scapam repede de el. PS (sa nu imi taiati din salariu, va rog, ca e de bine...nu e cu subinteles, jur)
pe d-na dana o iubim cel mai mult, ca nu ne cearta, si ne da comanda pentru pachet.
ioana care are mereu chef de joaca. si care vorbeste fara oprire. e o scumpa si pe care o iubesc cel mai mult din tot staff-ul.
si pe mezina care ne priveste cu ochii ei mari, e bine ca se obisnuieste cu noi.
stiu ca suna ciudat, dar simt ca suntem o familie, asa cu bune si rele.
dragi mei, va iubesc mult.
de rechinul, nu am scris, ca el e mic si nu intelege cum sa treci din kg in litri.
l-am lasat si pe ionica la urma poate mai creste.
in rest cred ca am zis de toti, si daca am uitat de unul scz.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu