vineri, 5 februarie 2010

....

pot sa ating un nor, atat de sus ma simt.
pot sa vorbesc cu o stea, atat de mult am zburat.
si pot sa fac orice, atat de mult m-ai ajutat.
mersi mult pentru ajutor.
te-am lins!!!!

SARBATORIM SI IN FEBRUARIE.

am tot amenintat pana acum ca o sa public ceva legat de luminitele de Craciun.
pai nu stiu cu ce sa incep.
si ce ma roade cel mai tare.
o fi faptul ca am intrat in luna februarie de ceva vreme, si noi, localnicii, inca ne mai intrebam cat o sa ne vina factura la curent luna asta.
ca pe ochiul turistic il incanta LUMINILE DE CRACIUN INCA APRINSE IN SINAIA!!!!!!
fratilor...
a trecut Craciunul, Revelionul si noi tot cu ele aprinse suntem.
foarte dragut domnul primar VLAD OPREA.
vine si renumita sarbatoare Valentine's Day, ca de dragobete a uitat romanul si pe stalpii nostri, in mirificul oras Sinaia, inca se gasesc urari cu: Sarbatori Fericite!
cred ca de aia inca sunt acolo.
ca sa nu mai stea omul de la primarie sa le dea jos dupa Revelion sau Sf Ion.
ca sunt necesare acum de Valentine's.
ok, sa zicem, trecem peste, ca stim ca nu ne arde la factura.
da' luminile?
acilea nu putem trece peste. ca cica e criza domle'.
unde e criza?
ca noi incantam ochiul turistic cu.......luminite de Craciun.
si avem si ditamai fantana arteziana in parc, decorata consistent, cu luminite.
hai la Sinaia!
daca nu ai fost de Craciun nu-i problema, ca noi sinaienii inca va mai asteptam, orasul e la fel decorat. o tinem tot intr-o sarbatoare.
or fi si altele, nu zic nu.
da mie imi e ciuda ca eu am votat.
si uite ce am primit...
LUMINI DE CRACIUN, in luna februarie.
dom' primar, pe 21 e ziua mea, te rog mult sa nu le stingi. sa ma simt si eu mai speciala..

marți, 2 februarie 2010

toate-s noi si vechi sunt toate

nu putine au fost clipele in care am crezut ca merg contra morilor de vant, nu putine au fost momentele in care m-am lasat batuta desi sortii erau de partea mea si as fi putut castiga.
nu putine au fost zilele in care ma simteam singura, desi eram inconjurata de lume.
si nu putini au fost anii in care am uitat sa mai traiesc.
dar au trecut. si in fiecare clipa, secunda, zi, an, a aparut ceva nou.
astept acel nou. nu vreau sa il caut.
am privit azi cladirea din piata. aia mare in care se afla stomatologia.
cred ca o stiti.
aia fata in fata cu floraresele..
dupa ce m-am amuzat o secunda uitandu-ma la florarese (stiu eu de ce. mama mea e florareasa:)), are o galeata alba), m-am uitat in sus, ca niciodata.
foarte frumoasa cladirea.
noua pentru ochii mei. care nu au privit niciodata atat de sus.
veche pentru cei carora le pasa.

luni, 1 februarie 2010

sufocandu-ma.

am nevoie de un oras mare.
am nevoie sa ies pe strada si sa nu il cunosc pe cel care sta langa mine la trecerea de pietoni.
sa nu stiu ca sta in platou, ca a invatat la liceu si ca a fost la B.
sa nu ma salute tipa de la magazin si sa ma intrebe ce mai fac.
vreau sa ma pierd intr-un oras.
vreau sa ma opresc si sa nu mai pot face diferenta intre turisti si localnici.
vreau sa nu cunosc pe nimeni.
plec cu acest gand in cap. si imi iese pana in centru. in maxi sunt doar varstnici, pe care ii stiu doar din vedere, insa care ma stiu de mica.
in centru dau de un fost coleg care ca si mine a ramas in oras.
ma scoate din starea mea.
si incepe sa imi povesteasca de viata lui si ce a mai facut.
oricum...stiam.
am auzit vorbindu-se de el cu o seara inainte in bar.
dar nu mai conteaza ,mi-a stricat starea.
ma intorc acasa dezamagita.
si maine o iau de la capat.
colegii ne asteapta pe aosta.
tipa de la magazin imi zambeste cand imi cumpar tigari si ma intreaba unde am fost ca nu m-a mai vazut de mult.
simt ca ma sufoc.
era amuzant la inceput, cand dupa 3 ani m-am intors acasa.
era costructiv si interesant.
m-am plictisit repede, dar nu am facut nimic ca sa imi treaca.
acum m-am scarbit...
si tot nu fac nimic.

ce tembel!

ma gandeam eu asa...
de ce oare scriem de iubire doar cand suntem indragostiti?
sau cand pierdem o persoana importanta?
de ce nu scriem despre iubire si in alte zile din an.
de ce nu scriem de iubire si atunci cand nevasta tocmai ti-a stricat camasa preferata cu fierul de calcat?
sau cand ai venit de la munca, super obosit, si ti-a tocat creierii timp de o ora cu noile ei cizme?
am impresia ca iubim doar cand vrem si avem chef.
sau cand cel din jur se comporta asa cum vrem.
egoisti mai suntem.
recunosc ca eu nu as putea, nici daca m-ai forta, sa scriu despre iubire acum.
nu acum.
cum naiba a reusit eminescu sa scrie atatea poezii de dragoste?

duminică, 31 ianuarie 2010

alba ca zapada era o betiva!



astept sa vina vara. sa va mai dezmortiti.

si iar imi e dor.
de ei, de ce aveam inainte. noi impreuna ca si colectiv.
mi-e dor de vara.
cand alergam printre mese.
fiecare disperat, ca nu avea ceea ce ii trebuia.
mi-e dor de calculatorul de la barul de afara pe care ne bateam toti, mai putin cel care avea sectorul 4.
de cercelusii pe care ii luam in picioare de fiecare data.
app, mersi boss. si lui shuppy.
mi-am invinetit genunchii o vara intreaga.
vara asta renuntam la ei!
sper sa nu va vina vreo idee sa plantam niste palmieri, ca e mai grav:))
de robert frate pe care toata terasa il striga marian =))
chiar imi e dor de robert. te ling soroooo. ai grija de tine.
imi e dor sa il vad pe boby plin de transpiratie pe frunte, intrebandu-ma daca noi inchiriem biciclete 0_o
imi e dor sa il vad pe tony crizat ca nu i-a pus picolul tacamuri la masa.
foxy85:)))))))))
alex plin de spume, el si fresh-urile lui.
ca nu cred ca mai vrea sa auda in urmatorii 10 ani de fresh de porto, mere si limonada.
el a crezut ca daca vine la stana o sa faca mojito toata ziua:))
barbie, distrusa, de atatea comenzi.
care cerea disperata o lingura, ca sa poata monta o comanda.
moghior....
bine ca nu avea treaba cu zuzu atunci in perioada aia ca altfel,
cred ca ne strangeam toti si o aruncam de la observator.
creatza...
sa nu uitam de ea!
vedeai un punct mic alb alergand prin curte. care mai striga din cand in cand, capitaneeeee!!!! si sa fie sa ii fac ceva lu zavo asta al vostru.
noroc ca ii tinea gigi (bear man) de urat la gratar.
gabitza...
furnicuta la care urlam toti: vreau mujdei, vreau salata, vreau sorici.
carmen vegetariana, care mai nou isi petrece ziua de munca in wc.
vroia sa ii faca o surpriza corinei sa ii spele cabina si nu stia cum.
care punea asta vara ciorbe la minut.
cred ca noaptea visa numai ciorba de mistret si fasole in paine.
ca doar a pregatit 50 sau 70 de ciorbe de fasole in paine. are fata experienta.
sever saracu statea ascuns de soare la umbra cabanutei :))
ion de la cai, care uneori se credea personajul principal din trandafirul galben.
noroc ca nu vindeam seminte la poiana.
si sa nu uitam de sefu, care impreuna cu gogu, plecau in fiecare weekend calare pe poiana. faceau reclama la dorna. natura.....intalneste orasul.
sefu sa nu imi taiati din salariu. daca faceti acest gest necugetat o bag pe aia, ca vi se facea foame cand era terasa mai plina si cand aveam cele mai multe comenzi. dar nu-i nimic sefu, ca noi intelegeam, ca de la atata calarit....vi se facea si dvs foame.
ion frate...
pfff...era demential. cand erai mai plin de spume te prindea ion in bucatarie si te intreba ceva. si ti se parea ca scoate pe gura ceva gen: blablablabla.
ii rapundeam ca doar era gogu mic, trebuia, raspunsurile sunau: da ioane, normal, ai dreptate.
pai ioane ti-o zic acum..
toata vara ai vorbit degeaba.
nimeni nu a inteles o vorba.
aa...si sa nu uit.
daca erai pe 4 era mult mai ok sa marci de la calcul din "casa".
numa ca acolo dadeam peste ion care facea ceva IMPORTANT.
trebuia sa fugi repede afara.
unde stateai la coada ca sa poti sa marci un suc pe care normal ar fi fost sa il ai in frigiderul de afara.
dar alex a uitat sa bage sortimentul ala.
asa ca dupa ce marcai trebuia sa mergi inapoi in bar ca sa iti iei pahar ca afara nu mai erau.
si uite asa am tinut-o o vara intreaga.
dar imi e dor, pe cuvant.
nu stiu cati dintre cei care inca se mai afla la poiana se gandesc la asta.
da mie una imi e fff dor.
mi-e dor sa imi faca boby cafeaua dimineata.
si sa ies afara la tigara.
nu ca tineam neaparat, dar zavo nu ne lasa sa fumam in ante-camera pana nu da zapada afara.>:P
oricum ne-a facut un bine.
ca ce mai stateam noi ca magarusii, cu gura cascata privind muntii.
cu tigara si cafeaua.
si din cand in cand o mai auzeam pe monica zicand: vreau sa merg acolo sus intr-o zi. sus, sus de tot. direct in varf.
sa tragi in piept aerul ala curat, sa vezi poiana verde si plina de flori care mai de care mai colorate.
abia astept sa vina vara.
ce fugeam noi repede cand vedeam jeep-ul lui zavo in curba.
vine sefu, vine sefu:))
foarte frumos..
azi am stat putin afara si am privit muntii.
m-am inveselit pe loc.
mi-am alungat orice gand si sentiment si am privit, ca niciodata.
nu a durat mult ca mi-a stricat tony distractia...>:P
dar in putinul ala am avut timp sa imi aduc aminte de noi, colectivul de la poiana stanii, pe timp de vara.

sâmbătă, 30 ianuarie 2010

cucu bau.

nu stiu de ce.
si nici nu conteaza dar as vrea sa vb cu el.
nici macar nu il cunosc :))
dar as vrea.
asa ca domnule, vicbrainiac....cum dau eu de dvs??

miercuri, 27 ianuarie 2010

iubire bibelou de...

Cuvantul iubire e pur, dulce.
cand zici iubire mintea iti zboara la porumbei albi, trandafiri si vata de zahar.
Dar atunci cand nu e impartasita, implinita, atunci cand doar iubesti fara sa fi iubit, devine dureroasa. atunci totul e gri, sters. vezi doar partea daramata si prafuita a unei cladiri fara sa ii observi frumoasa linie arhitectuala.
Atat de complicat incat uneori, desi probabil multi vor contrazice asta,
Ar fi mai bine fara.
Ar fi mai ok daca te-ai putea ascunde din calea ei. sau daca ai putea sa o ocolesti.
Experiment dupa experiment.
si toti numesc esecurile ca pe experiente necesare in viata.
Dar majoritatea,dupa o experienta, mai trece prin una si inca una si in definitiv toate seamana intre ele..

miercuri, 20 ianuarie 2010

AM IUBIT DESTUL, ACUM MA ODIHNESC.