eu cand n-am ce face, curat fasole.

Imi e mai simplu sa imi astern gândurile aici decat sa le împart cu oricine.
Si cine le citeste, sa fie sănătos!
Dezghiocand fasole mi-am amintit ca demult tare am primit în dar o floare. Cred ca era trandafir, nu mai imi amintesc. Stiu doar ca persoana care mi-a dăruit-o nu gresise cu nimic, eu nu făcusem nimic special, nu era sfarsitul lumii, nici macar nu se anuntase cutremur pentru zilele urmatoare.
A fost o surpriza plăcută. Si nu imi plac surprizele, fie ele si plăcute.
Nici nu stiu sa primesc flori. Ma fastacesc, rosesc si nu stiu ce sa fac cu mâinile.
Cred ca am reactionat ok atunci, nu mai imi amintesc.
Imi amintesc ca am simtit o căldura in suflet fata de daruitor si momentul respectiv.
Dupa aia am tot primit flori. Fie ca o scuza pentru întârziere, fie pentru o supărare, fie ca abia am cunoscut niste oameni, fie de ziua mea.
Nu imi amintesc o alta întâmplare ca aia. Sa ma surprindă cineva cu o floare fara niciun motiv. Si nu pentru ca's femeie, pentru ca e frumos sa oferi flori.
Eu am oferit flori si bărbatilor, treaba lor ce au simtit atunci si ce au facut cu mâinile, eu m-am simtit bine oferindu-le.
De ce mi-am adus aminte de asta tocmai când eram cu mâinile în fasole? Habar n-am.
Sau poate stiu dar nu sunt dispusă să împărtăsesc atat de mult. Uneori nici cu mine nu sunt foarte sincera.
Sincer ar fi sa zic ca ceva in mine doare. Nu stiu exact ce. E ca atunci cand mergi la doctor si ii zici ca te doare burta. El te intreaba unde?
Nu sunt blocată in ce a fost. Ma intorc din cand in cand in trecutul ce l-am lăsat in urma. Mai sterg praful pe acolo, mai ma asez pe un fotoliu mâncat de molii si mai citesc unele randuri.
Asta doar cand curat fasole, ca doar nu o sa ma apuc sa numar boabele.
Roberto!

am trait sa o vad si p-asta!

Nimic anormal.

Niste tineri care abia asteapta o ocazie pentru a se despuia. Ne place sa iesim in evidenta, ne plac idioteniile.

Nu ne-a ajuns Valentine's Day si alte cacaturi importate. Vrem mai mult, vrem sa fim la curent cu toate noutatile. O vorba de suflet a unui roman care probabil priveste de sus la noi cu dintii inclestati suna asa: " Fereste-ti capul de curent si mintea de curente."

Idioti etalandu-si cururile pline de celulita căpătată de la mc si domnite care mai de care.

Pustanii fura bani de bilet din portofele ca sa se holbeze si sa se hilizeasca. Si daca merge baga si un selfie sa vada prietenii ce grozavie au trăit ei.

Gata! E oficial! La anu o sa avem deja afise si toata treaba o sa se raspandeasca ca ciuma. 

Si mamaie o sa stie ca pe 10 ianuarie se intampla No pants day la metrou.

Poate pana atunci o sa se organizeze treaba mai bine si o sa se faca in toate mijloacele de transport. 

Lumea abia asteapta sa iasa din banal.

Ma simt ca o călugărită, nu, nu goanga. O tanti din aia îmbrăcată în negru care isi face cruce cu limba-n gura cand priveste in jur.

Mi-am promis sa nu mai ma atac la toate tampeniile astea, sa nu le mai pun la suflet, ca intr-o buna zi, in stilul asta, o sa iau o mitralieră si o sa fac jihad. 

Si intr-un moment din asta de nebunie o sa uit ca am un copil de crescut, sau poate chiar asta o sa ma împingă la gesturi necugetate.

Sa ma cac pe chilotii dvs., poate mirosul va trezeste la realitate.

In Rusia nu cred că s-a intamplat asta. 

Ne trebuie un Putin.

Mă văd în metrou de mana cu fi-miu, printre cururi si boxeri explicandu-i ca e o sărbătoare si oamenii isi lasa pantalonii acasa pe data de 10. 

Iar el o sa ma întrebe, normal, de ce?

Ce sa ii raspund?

Poate ca sunt eu idioata, sau lipsita de ocupatie cum ma acuză unii, si imi tot fac probleme de genul asta.

Daaa, eu sunt nebuna care isi face griji in legatura cu explicatiile care va trebui sa le dea in anii ce urmeaza.

De ce oamenii umbla fara pantaloni la metrou, de ce nenea e rujat si îmbrăcat în rochia mamei lui, de ce tanti alea doua se pupa.

Mie imi e usor sa imi explic mediul înconjurător. 

Strâng din dinti si imi imaginez ca am o mitraliera.

Dar cum o sa fac cu Luca? Lui nu ii pot da mitraliera. Tac'su zice ca nu are voie cu arme si nici sa înjure. Doar ăăăă steaua.

Si nu merge moneda cu: "atunci cand o sa fie mare o sa stie mai multe decat tine"

Nu e pe sufletul meu treaba asta.

 

calare pe penis

Gata! Oficial nu mai pot sa înghit. Nici cu lămâie, nici cu vodka, cu nimic. Nu mai intra...
Imi vine sa va pun la zid si sa va plesnesc peste fata cu un penis urias pana ziceti: " Nene! Iartă-ma"
Pai futu-va muma-n cur de gay people ce sunteti. aaaaaarrrgh ca imi alerga degetele pe tastatura si numa înjurături imi scapa printre dinti.
Cum mă??? Cum?
Mai dereglatilor si dezaxatilor huuuuuo.
Nu! Eu nu sunt de acord cu treaba asta.
Atata tam tam pt voi. Sa se legalizeze căsătoria intre sexe.
Bă, nici animalele nu se imperecheaza asa mă dobitocilor.
Si nu am auzit de adam cu adam si nici de eva cu eva.
Dereglatilor!
Eu nu înghit treaba asta. Punct!

sunt o lady comunista

Am fost la vot in primul tur. Am votat cu Monica, influentata fiind de campania facuta pe fb. Recunosc!

Prea multe despre candidati nu am stiut si nici acum nu stiu, ca nu imi pasa. Le am eu pe ale mele. Bugăt!

Am votat si eu ca majoritatea cunoscuților. 

Eeeei, da' în turul 2...

Nu m-am dus. 

Sunt o razvratita si cand imi bagi sula in coaste si ma trimiti vrei nu vrei, atunci ma apuca toate cele.

Si nu vreau. Si fac tot posibilul sa nu fac ca toti cei din jur.

Habar n-am ce au facut ăstia pentru tara si popor pana acum. Treaba lor. Eu imi vad de ale mele. Fețele lor nu imi zic nimic bun, asta fiind unul din motivele pentru care nu m-am deplasat la vot.

Si nu m-au impresionat nici cozile din europa. Is mai greu de impresionat. 

Am gandit asa: dintre unul care rade parsiveste si un roman care nu-i roman, eu nu am ce alege. 

Si totusi lupte s-au dat in mine. M-as fi dus si mai mult ca sigur as fi pus stampila pe romanul care nu prea stie sa vorbeasca romaneste. De ce? Pentru ca sunt usor de influentat.

Si pana la urma copilul a castigat. Mersul la stampilat ar fi însemnat pentru el vreo 4 ore pe afara, la 6℃.

Am preferat sa nu, stiind bine ca indiferent pe cine pun stampila, alocatia lui va ramane de 40 de lei. Se bate toba la pensii si la salarii. Pensia sa fie mare, sa aiba tanti de costiug. Copilul creste. Ca se baga mami la 2 joburi.

Marș !

Nu vreau si nu astept nimic de la ei. 

Mi-e lehamite de conducători. 

Uneori, in sinea mea, mi-as dori sa nu avem de ales! Alegerile sunt grele.

Poate ca vorbesc prostii, dar asa gandesc. Românii mi-au demonstrat ca sunt romani! Nu-s americani, nu-s greci.

Nu iesim in strada fluturând stegulete intampinand candidatii cu zâmbete si flori. 

Stam cuminti acasa asteptând uleiul si făina. Sau pe fb, ca e la modă. Un click distanta.

Nu iesim in strada cu ciomagul cand ne roade osul. E mai bine acasa, la căldură. Si doar revolutie a mai fost, ce rost are? Protestăm din tastatura. 

Romanul, e român. Vorba cântecului, fredonat din ce in ce mai des de unguri.

Romanul cand iese, se stie, se vede, se aude. De la dansul pinguinului, pana la imnul prost rostit, se stie. 

Se bat cu pumnul în piept ca sunt romani, ca prin venele lor curge sânge de dac, ca strămosii au facut, au dres...

Cacat!

Si nu un cacat înghetat in care dai cu piciorul si te dor degetele o zi intreaga. Cacat moale si urat mirositor. 

Ce daci, ce strămosi, ce imn, ce revolutie?

Cu ce ma ajuta toate astea? Asa ma intreb eu inainte de toate.

Judecati-ma, aruncati-ma din tara, nu sunt roman, nu stiu imnul, decat daca dau un click. Prin venele mele curge sânge mai mult de Traian decat de Decebal. 

In strada nu cred că o sa ies, prea multi oameni la un loc imi dau senzatia de sufocare. 

In loc de revolutie prefer o cana de cafea. Si daca nu se gaseste cafea, orzul prăjit intra foarte bine. Orzul nu mi-l poate lua nimeni. Si daca...daca se ajunge pana la luarea orzului, nu-i nimic, dealurile sunt pline de plante. Merge si ceaiul. 

Cu tigarile s-ar putea sa am o problema.

Pana una alta, am atâtea de facut in viata asta trecătoare...

Gandul ca totul e trecător imi ocupa mult spatiu, restul se strecoară prin mine fugitiv. Cum vin, asa pleaca. Ramane in mine doar nostalgia timpului trecut si gândul către viata vesnică. Incerc sa imi cumpăr un loc in Rai, constientă fiind ca dincolo de viata asta ma asteapta ceva vesnic.

Nu ma lupt si nu ma dau in stanga sau in dreapta. Uneori, mai mereu, le incurc. Doar la semnul crucii, dreapta imi pleaca din instinct.Prefer mijlocul si daca se poate, as vrea sa trec neobservată.

Sa ma conduca cine o vrea, directia o stiu doar eu.

dileme

Cand aud argumentele: parca ma-ta te-a crescut pe tine cu..., crezi ca ma-ta avea timp sa ... Si tot asa, parca mi se ceva in cap.
Sunt de parere ca: mama m-a crescut bine, sunt un exemplar frumos si sănătos, bun de pus in vitrina.
Sănătos e cu dus si'ntors, o lăsăm asa.
Bravo, mama!
Eu il cresc pe Luca asa cum ma taie capul. Si mama m-a crescut dupa capul ei, nu dupa capul vecinei la care stăteam cand ea era la munca.
Eu am timp să ...
Si mai am si multe variante de ...
Pai daca exista pampers de ce sa ma complic cu carpe?
Si daca eu consider ca semintele de in sunt mai bune decat parizerul, de ce sa nu? Doar pentru ca mama nu? Pai mama abia găsea parizer, biata.
Deci...Nu merge cu crezi ca ma-ta.
Nu merge nici cu: nu imi dau copilul la scoala ca profesorii nu isi mai fac datoria ca pe vremuri, ca sunt prost platiti. Ce maa??
 Nehliudov zicea asa: "Oare sunt eu nebun ca vad astea, sau sunt nebuni cei ce nu vad?"
Prefer sa fiu nebună, decat oarbă.
Iar mama zice: "Dede, carnea de om se creste cel mai greu". Din toate vorbele si sfaturile primite in toti anii de la mama, asta m-a uns pe suflet.

Haos

Haos organizat!
Laptele e facut, pampersul e desfăcut, pijamalele's pe pat, cremele sunt gata de atac, jucăriile sunt adunate, masinuta care mai devreme ti-a perforat calcaiul e pusa "bine".
Se trece la atac. Baie!
Stai asa, hopa ca te lovesti la dinti, stai nu te arunca din copaie, poftim ratusca, gata iesim!
Cremuit, îmbrăcat, papa.
Si cat papa, ochii pot sta lipiti de tavan si mintea pe tusă.
Dupa papa, speri. Speri sa adoarmă, ca asa se face. Si adoarme. Dar nu cand vrea gura ta, care ar musca dintr-o tigară.
Se adoarme dupa ce cântecele nu isi mai respectă versurile, si in loc de pupăză, care vrea sa stea si ea aici, se ajunge la furnică si furnica face pu pu pu.
Se adoarme. Dupa ce se adoarme si picioarele nu se mai pot misca, se transporta. De pe picioare, in brate, in brate mai vine o tură pupaza si furnica si alte lighioane pana iti amortesc si bratele, dupa aceea se asează in patut.
Doarme!
Fuga la bucătărie! Se fumează, in timp ce se face laptele pentru urmatoarele mese. Cu tigară'n coltul gurii si cu fumul care intra in ochi, chimie! 180 cu 6 lingurite, se agita energic, se pune la frigider.
Pauza.
Inca o tigară, putina comunicare virtuală si gata. E întuneric afara.
Se intra in camera, încet ca balerina, pe vârfuri. Se aseza in pat, se ia cartea de sub pat, se citeste. Se adoarme cu cartea pe piept.

Everyone must face their demons

and now the turn is mine ...
am.aruncat.atata.culoare.incat.totul.s-a.amestecat.si.nu.mai.disting.nimic
e.adevarat.ca.AM.nevoie.de.ochelari
tabloul.s-a.ingreunat.de.la.atata.culoare
culoarea.l-a.ingreunat
as.putea.sa.vomit.de.la.atata.culoare
si.tot.car.de.tabloul.asta.
ma.uit.la.el.si.nu.disting.nimic
abstract!
atunci.cand.devine.greu
ma.ajuti.tu.sa.il.car
fara.sa.imi.zici
vorbele.din.ochi
nici.altii.nu.le.zic
dar.nasul.le.aude
o.sa.car.de.tabloul.asta.singura
pot
in.ultimul.timp.mi-am.carat.singura.bagajele
incerc.sa.imi.spal.rufele.in.familie
oricum.acum.m-ai.bine.le-as.spala.la.rau
poate.la.rau.mai.spal.din.culoarea.asta.care.ma.ingreuneaza
sunt.peste
imi.place.apa
ma.mint.si.laud.ca.sunt.un.peste.frumos
daca.vrei.sa.desenezi.un.peste.frumos
trebuie.sa.stii.ca.nu.exista.gri
pleci.de.la.un.punct
de.obicei.de.la.coada
ajungi.la.cap
ca.sa.te.intorci.tot.la.coada
coada.se.uneste
nu.stiu.sa.desenez.pesti
eu.desenez.in.felul.meu
caracatitele.mi.se.par.reusite
zambesc.dupa.ce.termin.cate.una
mi-am.lipt.ochii.de.tabloul.asta
nu.vad.niciuna
stiu.ca.o.sa.car.de.el.multa.vreme
indiferent.de.ce.as.vedea
am.ajuns.la.capat
la.capatul.cozii.
pestele.meu.nu.ma.face.sa.zambesc
e.abstract
seamana.a.peste.dar.parca.nu.suna
la.capat.aici.e.problema
coada.trebuie.sa.stii.cum.sa.o.faci
ca.sa.iti.iasa.pestele
tabloul.asta.o.sa.ramana.cu.mine
companionul.meu
nici.eu.nu.as.vrea.un.peste.nereusit
din.care.nu.distingi.nimic
dar.nu.m-am.gandit.la.asta.inainte.sa.ma.apuc.de.desenat
mai.bine.desenam.caracatita
eu.nu.ma.pricep.la.desen
daca.imi.dai.culori.ma.joc.mult.cu.ele
culorile.ma.amuza
sunt.gustoase
mananc.multe.
le.amestec
si.eu.la.amestec.fac.urat
nu.exista.gri
eu.nu.pot.sa.desenez.doar.cu.alb.si.negru
nu.stiu
am.incercat
am.vrut.sa.aranjez.cumva.amestecatura.de.culori
am.bagat.alb.si.negru
si.a.iesit.un.peste
am.gasit.o.poezie

"Lucian Blaga e mut ca o lebădă.
În patria sa
zăpada făpturii ţine loc de cuvânt.
Sufletul lui e în căutare,
în mută, seculară căutare,
de totdeauna,
şi până la cele din urmă hotare.
El caută apa din care bea curcubeul.
El caută apa
din care curcubeul
îşi bea frumuseţea şi nefiinţa. "

Autoportret.Lucian.Blaga

ma.uit.in.ochii.oamenilor

si.ii.aud

cu.gatul.ii.aud

gatul.abia.mai.tine.frau.culorilor.inghitite

o.sa.vomit.curand

as.putea.sa.desenez.o.carte.cu.pesti
coada.stiu.sa.o.fac.in.mai.multe.feluri
la.coada.e.problema
mai.bine.desenez.o.carte.cu.caracatite
zambesc.cand.desenez.caracatite
bunicul.meu.deseneaza.frumos
http://www.youtube.com/watch?v=uEGW-rv_xtw


 

" Dintre toate speciile literare – hai să zic mai bine: dintre toate felurile de a scrie – jurnalul e cea mai absurdă. Mâna ta stângă dă bani mâinii tale drepte. Notezi, pentru tine, ceea ce tu însuţi ştii de fapt mult mai bine decât cel care notează, căci durerea e autentică, pe când "mă doare" e o convenţie."- Mircea Cartarescu

Adio!

vreau

"Dintre toate speciile literare – hai să zic mai bine: dintre toate felurile de a scrie – jurnalul e cea mai absurdă. Mâna ta stângă dă bani mâinii tale drepte. Notezi, pentru tine, ceea ce tu însuţi ştii de fapt mult mai bine decât cel care notează, căci durerea e autentică, pe când "mă doare" e o convenţie." - Mircea Cartarescu
Revin.

mere ?

parca esti un mar glazurat, glazurat ca un cocosel cu bat in cur.
un mar glazutat pe care il cumpar de la 1400 iarna, mar pe care as vrea sa-l bag dintr-o data in gura, dar nu reusesc.
tare si dulce.
si tot ling glazura rece si dulce.
si abia astept sa ajung la miez.
la miezul rece si acrisor.
e o combinatie perfecta. cred ca reteta provine de la francezi.asa cred eu, nu sunt sigura. 
e o intreaga amornie intr-un mar din asta, din cate stiu eu de la bunica nici nu e greu de realizat. e o reteta simpla, pentru oameni saraci.
ium ium ium.