celebrul anonim

si multi or sa ma intrebe, ce-i cu asta ?
si la toti am sa le raspund..nimic, cu toate ca atunci cand scri ceva, trebuie sa reprezinte ceva.
as vrea totusi sa ii zic fantezie, sau poate nu am de ales.
in principiu, e doar o chestie. eu aia care nu imi pot tine ideile, incerc sa scriu ceva, e greu de explicat, de exprimat.
e greu sa convingi o lume intreaga ca zambesti fara un motiv anume,
cand totul in jur e gri, te cred nebun.
nu trebuie sa am un motiv anume sa zambesc, poate zambesc doar ca am auzit vocea unei persoana dragi, sau ca mi-am amintit de o gluma, si da rad ca proasta de ce imi aduc aminte.
eh naaa. inteligentule,.
daca razi si nimeni din jurul tau nu a spus o gluma, cu siguranta cei din jur te cred nebun, iar daca nu ti-o spun, asta inseamna ca..., habar n-am de ce nu ti-ar spune.
intr-o dimineata imi beam cafeaua cu colegi, la prima ora dimineata. printre vocile disperate de o noua zi de munca, rasare si a mea razand. au navalit toti pe mine incercand sa vada daca am temperatura.
iar eu eram atat de bine. minunat. mirific. toate bune sa se adune.