m-ai lasat sa castig!
acum stiu asta!
nu e tarziu, niciodata nu e prea tarziu.
asa imi zice cineva drag.
niciodata nu e prea tarziu!
stiu de ce ai facut asta.
acum stiu,
inteleg.
mi-ai daruit sentimentul mandriei.
eram mandra de mine.
mandra ca sunt mai buna.
m-ai lasat sa gust din victorie, sa ii simt gustul.
chiar daca nu era castigata corect.
ai stiu ca sunt capabila sa merg inainte, sa exersez, sa imi doresc mai mult.
ai acceptat cu greu prima infrangere reala.
eu eram tot mandra, castigasem.
pentru a nu stiu cata oara.
a fost prima data cand nu m-ai lasat sa culeg laurii victoriei.
mi-ai cerut revansa.
tot tu m-ai invatat ca trebuie sa acorzi o revansa.
poate ca trebuie nu descrie exact ceea ce tu m-ai invatat. poate ca nu e cuvantul potrivit.
ti-am oferit revansa.
mi-ai daruit gustul infrangerii.
lumea mea se prabusea.
iar tu ai stat si ai privit asta.
m-ai lasat sa ma lupt cu demonii din mine.
sa caut singura raspunsurile.
sa inteleg singura ce inseamna victoria si infrangerea.
si cum le pot controla.
cand am venit si ti-am povestit, cand ai simtit ca am invatat si ca de acum incolo stiu ce am de facut, ai zambit.
mi-ai oferit un zambet cald.
mai cald ca orice raza de soare.
uneori cred ca tu, prin mine, ti-ai mai trait odata viata.
ai trait din nou, intr-o era noua, inconjurat de lucruri noi.
iti placeau provocarile.
ma impingeai in toate.
ai fost....ahhh..nu gasesc cuvantul. arrrrr.
mi-ai varat sub nas, fara sa imi dai nimic de inteles, carti si jocuri.
ai urmarit din umbra.
tacut si simplu.
m-ai lasat sa hoinaresc.
mi-ai pictat visele.
m-ai facut sa vreau mai mult.
din ce in ce mai mult.
uneori nu mai vroiam sa ma intorc din calatoriile mele.
simteam ca nu am pentru ce sa ma intorc.
iti auzeam vocea.
venea din culorile tablourilor, gadilandu-mi urechea si spunandu-mi:
da-mi o revansa!
ti-o dadeam.
veneam inapoi.
stiai ca sunt curioasa.
vroiam sa vad ce as ai mai ascuns in maneca.
m-ai surprins de fiecare data.
te iubesc!
...desi cuvintele astea...
2 comentarii:
SEPTEMBER MUST ENDS
CU TRUPU-MI TINTUIT, CU PUPILELE INGROZITE,
SI SUFOCAT DE MAINILE UNUI COSMAR,
BOLBOROSIND CUVINTE DE NIMENI AUZITE,
MA-NCHIN CU LIMBA SI MA ROG IN ALT VIS SA SAR.
ASTFEL CA…
ZIUA INCEPE CU O DIMINEATA OBOSITA,
SI MA RIDIC DIN PAT CA DIN MORMANT,
AM FOST UCIS IN LUMEA ADORMITA,
CAND MA PLIMBAM CALCAND PE VANT.
DE-AICI…
IN PARALEL, INCOLO, PESTE VAI SI DEALURI,
SPRE LOCURILE CE NU LE-AM CAUTAT,
APOI PRIN APE TULBURI, LUPTANDU-MA CU VALURI,
URMARIT DE DEMONII CE M-AU MUSCAT.
NOAPTEA…
II VAD PRIN CAMERA CUM UMBLA SI SE MISCA,
SI AUD ZGOMOTE USCATE CAND SE LOVESC,
SAU POATE CAND SUNT TREAZ RAMANE-O NISA,
UNDE VEDENIILE, NESTINGHERITE, SE-NMULTESC.
CONFUZ CA…
TOATE ASTEA PLEACA DE LA MINE, RELE SAU BUNE,
IMAGINI DE CONTRAST CE INCONSTIENT LE CREEZ,
DAR DACA EU SUNT REAL, RESTU-I PURA FICTIUNE,
SI N-ARE NICIUN ROST SA LE MAI INTERPRETEZ.
SI POATE…
IMI VINE SA M-ASCUND IN LUMEA SUMBRA,
DE DÉJÀ VU SA NU MAI FIU GASIT,
TIPTIL SA MA PETREC CU TOT CU UMBRA,
INTR-UN ALB ETERN… PENTRU UN SUFLET LINISTIT.
TREBUIE…
SA MA DESPART DE TOT CE NU INSPIRA VIATA,
BUCATI RUPTE DIN MINE SI ARUNCATE SA LE REGASESC,
UN ZAMBET CALD NICIODATA NU INGHEATA,
NIMIC NU MA RANESTE, DECAT DACA-MI DORESC. 26.09.2011
deja vu...
Trimiteți un comentariu